ASIMILAREA AZOTULUI ȘI PRODUCTIVITATEA CULTURILOR ÎN DIVERSE PROCEDEE DE FERTILIZARE CU PAIE

Abstract

Abstract. In order to identify efficient and rational procedures for the valorization of straw surpluses as fertilizer, the authors studied their influence on plant production and nitrogen supply to plants. The experiment was established on clayey-loamy poorly eroded ordinary chernozem, in Cahul district, Republic of Moldova. The experimental design included variants consisting in the application of straw that was not supplemented with nitrogen and variants in which straw was supplemented with low doses of nitrogen. The combination of straw with sheep manure as well as with high doses of chemical fertilizers containing nitrogen and phosphorus was also tested. Straw and associated fertilizers were applied once every four years, in 2009, 2013 and 2017, in July. The most efficient variant consisted in the procedure by which 4 t/ha of chopped straw was spread on the stubble over which chemical fertilizers N20P20 were distributed. This procedure ensured an average annual increase of 480 kg/ha of conventional wheat. The phenomenon of crop yield decrease because of the incorporation of straw applied separately without nitrogen did not occur in this experiment. This is due to the ability of chernozem soils to form, through humus mineralization, enough nitrogen needed for the microbiological processing of straw applied in the summer. Thus, the soil type and climatic conditions in the South of the Republic of Moldova allow to incorporate straw surpluses as a fertilizer, including without being supplemented with nitrogen-containing fertilizers.

Key words: Straw; Fertilizer; Nitrogen nutrition; Plant productivity.

Rezumat. În scopul identificării procedeelor eficiente și raționale de valorificare a surplusurilor de paie ca îngrășământ, s-a studiat influența lor asupra producției vegetale și asigurării plantelor cu azot. Experiența s-a fondat pe cernoziom obișnuit slab erodat luto-argilos din raionul Cahul, Republica Moldova. Schema experienței a inclus variante cu aplicarea paielor care nu au fost completate cu azot și variante cu paie completate cu doze reduse de azot. S-a testat, de asemenea, combinarea paielor cu gunoi de ovine, precum și cu doze mari de îngrășăminte chimice cu azot și fosfor. Paiele și îngrășămintele asociate au fost aplicate o dată la patru ani, în 2009, 2013 și 2017, în luna iulie. Cel mai eficient s-a dovedit a fi procedeul în care 4 t/ha paie tocate au fost repartizate la recoltare în miriște, peste care s-au distribuit îngrășăminte chimice N20P20. Procedeul dat a asigurat un spor mediu anual de 480 kg/ha grâu convențional. În experienţă nu s-a adeverit fenomenul de scădere a producţiei vegetale de la încorporarea paielor aplicate separat, fără azot. Acest fapt se datorează capacității solurilor cernoziomice de a forma, prin mineralizarea humusului, suficient azot necesar prelucrării microbiologice a paielor aplicate din vară. Astfel, în condiţiile pedoclimatice ale Republicii Moldova, surplusurile de paie pot fi încorporate ca îngrăşământ, inclusiv fără a fi completate cu îngrăşăminte ce conţin azot.

Cuvinte-cheie: Paie; Îngrășământ; Nutriție cu azot; Productivitatea plantelor