CERCETĂRI PRIVIND CREAREA LINIILOR CONSANGVINIZATE ŞI A HIBRIZILOR DE PORUMB TIMPURIU

  • Pantelimon BOROZAN Institutul de Fitotehnie „Porumbeni”, Republica Moldova
  • Simion MUSTEAŢA Institutul de Fitotehnie „Porumbeni”, Republica Moldova
  • Valentina SPÎNU Institutul de Fitotehnie „Porumbeni”, Republica Moldova
  • Alexei SPÎNU Institutul de Fitotehnie „Porumbeni”, Republica Moldova
  • Mihail STATNIC Institutul de Fitotehnie „Porumbeni”, Republica Moldova

Abstract

Abstract. The paper presents the synthesis of multiannual investigations concerning the development of inbred lines and early maize hybrids. 2874 sources were used over the period 1981-2020 for inbreeding and phenotypical selection, out of which 532 constant families were selected and were subject to preliminary assessment in terms of their production capacity, then transferred to the operational collection. The consequent testing resulted in the selection of 36 original lines used as parents of registered hybrids. At present, the related crosses – 56,7%, single cross hybrids – 31,6%, backcrosses – 11,4% and foreign hybrids – 0,3% are used as sources of initial material. The germplasm of alternative heterotic groups Reid Iodent – 40,1%, Euroflint – 28,9%, BSSS-B37 – 12,6%, Lancaster – 11,6%, Dent mixt – 4,0% and Dent canadian – 2,8% predominates in the lines’ pedigree. The heterotic patterns Reid Iodent x Euroflint and Reid Iodent x BSSS-B37 are mostly used for hybrid development. The production of commercial seeds for export is assured by 9 registered hybrids FAO 160-240 registered in Belarus. The hybrids Porumbeni 310, Porumbeni 305 and Alimentar 325 are used for cultivation in the Republic of Moldova.


Key words: Maize; Initial material; Inbred lines; Germplasm groups; Hybrids; Heterotic patterns; Agronomic traits; Production capacity.


Rezumat. Articolul prezintă o generalizare a cercetărilor multianuale privind crearea liniilor consangvinizate şi a hibrizilor de porumb timpuriu. În perioada anilor 1981–2020 au fost supuse consangvinizării şi selecţiei fenotipice 2874 de surse, din cadrul cărora s-au evidențiat 532 de familii constante, evaluate preliminar după capacitatea de producţie şi transferate în colecţia operaţională. Testările ulterioare au culminat cu alegerea a 36 de linii originale folosite ca forme parentale în hibrizi omologaţi. La etapa actuală, sursele de material iniţial sunt prezentate de încrucişări înrudite (56,7%), hibrizi simpli (31,6%), retroîncrucişări (11,4%) şi hibrizi ai firmelor străine (0,3%). În pedigreul liniilor predomină germoplasma grupelor heterotice alternative Reid Iodent (40,1%), Euroflint (28,9%), BSSS-B37 (12,6%), Dent mixt (4,0%) şi Dent canadian (2,8%). Sintetizarea hibrizilor se efectuează preponderent în cadrul modelelor heterotice Reid Iodent x Euroflint şi Reid Iodent x BSSS-B37. Producerea de seminţe hibride pentru export este asigurată cu 9 hibrizi FAO 160-240 înregistraţi în Republica Belarus. În Republica Moldova se implementează hibrizii Porumbeni 310, Porumbeni 305 şi Alimentar 325.


Cuvinte-cheie: Porumb; Material iniţial; Linii consangvinizate; Grupe de germoplasmă; Hibrizi; Modele heterotice; Caractere agronomice; Capacitate de producţie.

References

1. BRUMA, S. Evaluarea capacității de combinare și a distinctivității liniilor consangvinizate de porumb timpuriu: autoref. tz. doct. în şt. agricole. Chișinău, 2013. 26p.
2. GRIBINCEA, V. Crearea, utilizarea şi evaluarea diversităţii genetice a liniilor consangvinizate de porumb: autoref. tz. doct. în şt. agricole. Chişinău, 2021. 32p.
3. HALLAUER, A. R., RUSSELL, W. A., LAMKY, K. R. (1988). Corn breeding. In: Corn and corn improvement. Third edition. USA, pp. 463-564.
4. SARCA, Traian. Ameliorarea porumbului. (2004). In: Porumbul: Studiu monografic. București: Editura Academiei Române, vol.1: Biologia porumbului. pp.363-462. ISBN 973-27-1055-1, 973-27-1056-X.
5. TROYER, A.F. (2000). Temperate corn. Background, behavior and breeding. In Specialty corns. Second edition. USA: CRC Pres, pp. 393-466.
6. БАГРИНЦЕВА, В.Н. (2021). К вопросу выборе гибридов кукурузы для Ставропольского края. В: Кукуруза и сорго. №1, с. 31-35. ISSN 0233-7770.
7. ДОМАШНЕВ, П.П., ДЗЮБЕЦКИЙ, Б.В., КОСТЮЧЕНКО, В.И. (1992). Селекция кукурузы. Москва: Агропромиздат. 207 с.
8. ЧУЧМИЙ, И.П., МОРГУН, В.В. (1990). Генетические основы и методы селекции скороспелых гибридов кукурузы. Киев, Наукова Думка, 283 с.
9. ЮГЕНХЕЙМЕР, Р.У. (1979). Кукуруза. Улучшение сортов, производство семян, использование. Москва: Колос. 519 с.
Published
2022-08-17
How to Cite
BOROZAN, Pantelimon et al. CERCETĂRI PRIVIND CREAREA LINIILOR CONSANGVINIZATE ŞI A HIBRIZILOR DE PORUMB TIMPURIU. Stiinta agricola, [S.l.], n. 1, p. 3-11, aug. 2022. ISSN 2587-3202. Available at: <https://sa.uasm.md/index.php?journal=sa&page=article&op=view&path%5B%5D=769>. Date accessed: 24 sep. 2022.
Section
Table of contents