Model tehnologic de valorificare ca îngrășământ a nămolului orășenesc tratat și deshidratat în geotuburi
Technological model of utilization as fertilizer of urban sludge treated and dehydrated in geotubes
Abstract
The article reflects the key points on the use of dehydrated urban sludge in geotubes as organic fertilizer in agriculture. The technological model was developed based on the results of the testing the urban sludge from geotubes during the 2011 – 2019 yrs. In field experiments, on leached chernozem with clay loam texture, two application doses were tested – 18 and 36 t/ha calculated based on the nitrogen quantity applied with these doses – 170 kg and 340 kg N/ha. The chemical composition shows that urban sludge is an important source of organic matter and nutrients and is characterized as a complex organic fertilizer containing all biophilic elements. Compared to bovine manure with bedding (conventional), urban sludge from geotubes contains two times more nitrogen, three times more phosphorus and about 20% more organic matter. The application of 20 t/ha of sludge during eight years ensured a specific annual income per ton of sludge of 81 MDL. The specific income spent per 1 MDL was about 1.24 MDL.
Key words: Urban sludge; Geotubeș; Dehydration; Chemical composition; Fertilizer application; Efficiency.
Rezumat. În articol sunt reflectate principalele aspecte privind utilizarea nămolului orășenesc deshidratat în geotuburi în calitate de fertilizant organc în agricultură. Modelul tehnologic a fost întocmit în baza rezultatelor testării nămolului orășenesc din geotuburi în perioada anilor 2011–2019. În experiențe de câmp, pe cernoziom levigat cu textură luto-argiloasă, s-au experimentat două doze de încorporare – 18 și 36 t/ha, fiind calculate în baza cantităţii de azot ce s-a aplicat odată cu aceste doze – 170 kg și 340 kg N/ha. Compoziția chimică demonstrează că nămolul orășenesc este o sursă importantă de materie organică și elemente nutritive și poate fi caracterizat drept un îngrășământ complex, care conține toate elementele biofile. Comparativ cu gunoiul de bovine cu așternut (convențional), nămolul orășenesc din geotuburi conține de două ori mai mult azot, de trei ori mai mult fosfor și cu circa 20% mai multă materie organică. Aplicarea a 20 t/ha de nămol pe un interval de 8 ani a asigurat un venit specific de 81 lei la o tonă de nămol. Venitul specific pentru 1 leu cheltuit a constituit 1,24lei.
Cuvinte-cheie: Nămol orășenesc; Geotuburi; Deshidratare; Compoziție chimică; Fertilizare; Eficiență.
References
2. LIXANDRU, Gh., FILIPOV, F. (2012). Îngrăşăminte organice: protecţia calităţii mediului. Iași: Ed. Ion Ionescu de la Brad. 444 p. ISBN 978-973-147-093-1.
3. MIHALACHE, M., DUMITRU, M., RĂDUCANU, Daniela, GAMENȚ, Eugenia (2006). Valorificarea în agricultură a nămolurilor orășenești. Timișoara: Solness, 169 p. ISBN 978-973-729-073-1.
4. PLĂMĂDEALĂ, V, RUSU, Al., BOUNEGRU, T. (2013). Compoziţia chimică a formelor noi de deşeuri organogene provenite din sectorul zootehnic privat, gospodăria comunală şi industria vinicolă. In: Ştiinţa agricolă, nr. 1, pp. 17-21. ISBN 1857-0003.
5. PLĂMĂDEALĂ, V, BOUNEGRU, T, SIURIS, A. (2013). Indicii agrochimici şi potenţialul fertilizator a deşeurilor provenite din sectorul zootehnic privat, gospodăria comunală şi industria vinicolă. In: Ştiinţa agricolă, nr. 2, pp. 17-21. ISBN 1857-0003.
6. PLĂMĂDEALĂ, V, BULAT, Ludmila (2017). Modificarea indicilor agrochimici și agrofizici ai cernoziomului levigat sub influența nămolului orășenesc deshidratat în geotuburi. In: Solul și îngrășămintele în agricultura contemporană. In: Solul și îngrășămintele în agricultura contemporană : conf. ști. intern., 6-7 sept. 2017,
Chișinău, pp. 121-124. ISBN 978-9975-71-927-8.
7. PLĂMĂDEALĂ, V., BULAT, Ludmila, RUSU, A. (2017). Nivelul recoltelor şi calitatea producţiei plantelor de camp la fertilizarea cu nămol orăşenesc. In: Lucrări ştiinţifice, Univ. Agrară de Stat din Moldova, vol. 52(1): Agronomie şi Agroecologie, pp. 152-156. ISBN 978-9975-64-301-6,
8. RUSU, A., PLĂMĂDEALĂ, V, SIURIS, A. et al. (2012). Ghid de utilizare a îngrășămintelor organice. Chişinău: Pontos. 116 p. ISBN 978-9975-51-300-5.
9. КУЗНЕЦОВ, А. В., ФЕСЮН, А. П., САМОХВАЛОВ С. Г., МАХОНЬКО Э. П. (1989). Методические указания по определению тяжелых металлов почвах сельхозугодий и продукции растениеводства. Москва: ЦИНАО. 57 с.
This work is licensed under a Creative Commons Attribution 4.0 International License.
