Formarea suprafeței foliare la soiurile noi de măr în condițiile Republicii Moldova

  • Inna BÎLICI Universitatea Agrară de Stat din Moldova

Abstract

The research has been aimed to study the photosynthetic apparatus of five apple varieties recently introduced to culture in the Republic of Moldova: Gala Buckeye Simmons, Granny Smith, Red Velox, Golden Delicious Reinders and Fuji Kiku. The experiments were installed in the central area of the Republic of Moldova, in 4 random repetitions of 8 trees each one. The inter-row spacing was 3,2 m and the intra-row spacing – 0,8 m or 3900 trees/ha. The leaf area was examined separately on shoots, spurs and bourse shoots during vegetation, growth and growth-and-fruiting stages. The dynamics of leaf area formation in trees over time and during the vegetation period is correlated with the total length of shoots and the number of rosettes of leaves on the tree. During the growth stage of the trees, most of the leaf area (68,9-76,1%) is formed on shoots and only 23,9-31,1% - on spurs and bourse shoots. During the growth-and-fruiting stage of the trees, the leaf area registered identical values on the shoots and on the fruiting branches. The Granny Smith and Golden Delicious Reinders varieties registered a larger leaf area (8,85-8,34 m2/tree), compared to the Gala Buckey Simmons and Red Velox varieties. The values of leaf area of Golden Delicious Reinders (34827 m2/ha) and Fuji Kiku (35997 m2/ha) were distinctly significant (56,1-61,4%) in comparison with the Red Velox variety (22308 m2/ha). All the studied varieties, at the age of 4-5, made up a photosynthetic apparatus (25272-29913 m2/ha) at the optimal level for intensive orchards. The leaf area per tree varies depending on the variety, age and productivity of the trees.


Key words: Malus domestica; Soi; Leaf area; Shoots; Fruiting branches.


Rezumat. S-a studiat formarea aparatului foliar la 5 soiuri de măr introduse recent în cultură în Republica Moldova: Gala Buckeye Simmons, Granny Smith, Red Velox, Golden Delicious Reinders and Fuji Kiku. Experiențele au fost instalate în plantaţii din zona centrală a Republicii Moldova, în 4 repetiții randomizate a câte 8 pomi în fiecare. Distanța de plantare a constituit 3,2 m între rânduri și 0,8 m pe rând (3900 pomi/ha). Suprafața foliară s-a examinat în perioadele de vegetație, de creștere, de creștere și rodire, separat pe lăstari, țepușe, pinteni și burse. Dinamica formării suprafeţei de frunze la pomi în timp şi în perioada de vegetație este corelată cu lungimea sumară a lăstarilor şi numărul rozetelor din frunze pe pom. În perioada de creștere a pomilor, cea mai mare parte a suprafeţei de frunze, circa 68,9-76,1%, se formează pe lăstari şi numai 23,9-31,1% – pe pinteni, ţepuşe şi burse. În perioada de creștere și rodire a pomilor, suprafaţa de frunze pe pom a înregistrat valori identice pe lăstari şi formațiuni fructifere. Soiurile Granny Smith și Golden Delicious Reinders s-au evidențiat printr-o suprafață foliară mai mare (8,85-8,34 m2/pom), comparativ cu soiurile Gala Buckey Simmons și Red Velox. Valori distinct semnificative ale suprafeței foliare, cu 56,1-61,4%, le-au avut pomii din soiurile Golden Delicious Reinders (34827 m2/ha) și Fuji Kiku (35997 m2/ha), comparativ cu soiul Red Velox (22308 m2/pom). Soiurile luate în studiu realizează un aparat fotosintetic optim pentru livezile intensive la vârsta de 4-5 ani (25272-29913 m2/ha). Suprafaţa de frunze ce revine la un pom se schimbă în funcţie de soi, vârsta şi productivitatea pomilor.


Cuvintele-cheie: Malus domestica; Soi; Suprafața de frunze; Lăstari; Formațiuni fructifere.

References

1. BABUC, V. (2012). Pomicultura. Chișinău. 662 p. ISBN 978-9975-53-067-5.
2. BABUC, V., CROITORU, A. (2008). Caracteristicile fitometrice ale structurii plantației superintensive de măr în funcție de soi și modul formării coroanei de fus zvelt. In: Lucrări științifice, Univ. Agrară de Stat din Moldova, vol. 16, pp. 67-70.
3. BALAN, V. (2005). Apple trees plantation structure. In: Notulae Botanicae Horti Agrobotanici, vol. 33, pp. 64-70. ISSN 0255-965X.
4. BALAN, V. (2004). Distanțele de plantare la măr. In: Buletinul Academiei de Științe a Moldovei, nr. 2(293), pp. 122-126.
5. BALAN, V. (1996). Metoda de stabilire a distanței dintre rândurile de pomi fructiferi: brevet MD nr. 361. Data publ. 31.01.1996. In: BOPI, 1996, nr.1.
6. BALAN, V., VĂMĂȘESCU, S. (2015). Efectul fertilizării foliare și al răririi fructelor asupra recoltei la soiul de măr Florina. In: Știința agricolă, nr. 1, pp. 61-66. ISSN 1857-0003.
7. BALAN, V., VĂMĂȘESCU, S. (2012). Influența îngrășămintelor foliare asupra creșterii suprafeței foliare la măr. In: Știința Agricolă, nr.1, pp. 36-41. ISSN 1857-0003.
8. BALAN, V. (2009). Metoda de determinare a suprafeței foliare la măr. In: Știința agricolă, nr. 2, pp. 35-39. ISSN 1857-0003.
9. BALAN, V. (2009). Sisteme de cultură în pomicultură. Randamentul producției de fructe. In: Akademos, nr. 4(15), pp. 82-89. ISSN 1857-0461.
10. BUDAN, C., AMZAR, Gh. (1992). Cercetări de ecologie în pomicultură. In: Institutul de Cercetare și Producție pentru Pomicultură Pitești-Măracineni: 25 ani de activitate (1967-1992). București, pp. 222-241.
11. CIMPOIEȘ, Gh. (2000). Conducerea și tăierea pomilor. Chișinău: Știința. 273 p. ISBN 9975-67-148-9.
12. CIMPOIEȘ, Gh. (2012). Cultura mărului. Chișinău: Bons Offices. 382 p. ISBN 978-9975-80-547-6.
13. CIMPOIEȘ, Gh., BOȚAN, D. (2005). Creșterea și fructificarea mărului în funcție de soi și structura plantației. In: Știința agricolă, nr. 1, pp. 15-18. ISSN 1857-0003.
14. JACKSON, J.E. (1980). Theory of light interception by orchard and a modeling approach to optimizing orchard design. In: Acta horticulturae, nr 114, pp. 69-79. ISSN 0567-7572.
15. LESPINASE, J.M., DELORT, F., CARBONEAU, A. (1992). Conduite de ”Roial gala”. Etude comparative de different systems. In: L`arboriculture, nr. 449, pp. 30-36.
16. PALMER, J.W. (1988). Annual dry matter production and petitioning over the first 5 years of a bed system of Crispin/M27 apple trees at four spacing. In: Journal of Applied Ecology, nr. 25, 572 p. ISSN. 1365-2664.
17. PEȘTEANU, A. (2008). Pretabilitatea soiurilor de perspectivă pentru sistemul superintensiv de cultivare a mărului. In: Lucrări științifice, Univ. Agrară de Stat din Moldova, vol. 16, pp. 77- 80.
18. ȘTEFAN, N. et al. (1993). Contribuția stațiunii Voinești la stabilirea sistemelor de cultură moderne în pomicultură. In: Lucrări științifice, ICPP Pitești-Mărăcineni. București, pp. 155-168.
19. VĂMĂŞESCU, S. (2018). Sporirea cantităţii şi calităţii producţiei de mere prin aplicarea fertilizării şi normării încărcăturii cu rod: autoref. tz. doct. în agricultură. Chişinău, 29 p.
20. АГАФОНОВ, Н.В. (1983). Научные основы размещения и формирования плодовых деревьев. Москва. 173 с.
21. ДЕВЯТОВ, А.С. (1989). Световой режим молодых деревьев яблони в садах узкорядного и широкорядного типа. В: Плодоводство, №. 7, с. 70-79.
22. ДОСПЕХОВ, Б.А. (1985). Методика полевого опыта. Москва: Агропромиздат. 351 с.
23. МОЙСЕЙЧЕНКО, В. (1988). Методика опытного дела в плодоводстве и овощеводстве. Киев. 141 с.
Published
2020-08-09
How to Cite
BÎLICI, Inna. Formarea suprafeței foliare la soiurile noi de măr în condițiile Republicii Moldova. Stiinta agricola, [S.l.], n. 1, p. 55-62, aug. 2020. ISSN 2587-3202. Available at: <https://sa.uasm.md/index.php?journal=sa&page=article&op=view&path%5B%5D=689>. Date accessed: 29 nov. 2020.
Section
Table of contents

Most read articles by the same author(s)