Cercetări privind valorificarea ca îngrăşământ a deşeurilor din industria vinicolă şi cea de producere a alcoolului etilic

Vasile PLĂMĂDEALĂ; Andrei SIURIS; Alexandru RUSU; Ludmila BULAT

Vasile PLĂMĂDEALĂ Institutul de Pedologie, Agrochimie şi Protecţie a Solului „Nicolae Dimo”, Republica Moldova
Andrei SIURIS Institutul de Pedologie, Agrochimie şi Protecţie a Solului „Nicolae Dimo”, Republica Moldova
Alexandru RUSU Institutul de Pedologie, Agrochimie şi Protecţie a Solului „Nicolae Dimo”, Republica Moldova
Ludmila BULAT Institutul de Pedologie, Agrochimie şi Protecţie a Solului „Nicolae Dimo”, Republica Moldova

Abstract

The article presents the results of field testing of three waste types: wine yeast, vinasse and grain mash derived from grape processing and ethyl alcohol production. The results proved that the administration of two doses of wine yeast (13 and 26 t/ha), of vinasse (300 and 600 m3 /ha) and of grain mash (50 and 100 m3 /ha) contributed to the significant increase of the organic matter content, mobile phosphorus and changeable potassium in the arable soil layer. The use of wine yeast annually ensured a significant increase of grape yields by 1.2 – 2.2 t/ha or by 12 – 22 % more than those obtained from the unfertilized control variant, where only 10.2 t/ha were harvested. The vinasse had a significant impact on the grapevines productivity as well. The grape harvest constituted on average 0.9 – 1.0 t/ha or by 9 – 10 % more than in the control variant. The grain mash contributed to obtain an average increase of the yield of 993-1292 kg/ha of grain units or by 45 -58 % more compared to the unfertilized variant.

Key words: Waste; Wine yeast; Vinasse; Grain mash; Soil; Humus; Mobile phosphorus.

Rezumat. În articol sunt prezentate rezultatele testării în câmp a 3 deşeuri: drojdii de vin, vinasă şi borhot de cereale, provenite de la prelucrarea strugurilor şi producerea alcoolului etilic. Rezultatele au demonstrat că administrarea, în două doze, a drojdiilor de vin (13 şi 26 t/ha), a vinasei (300 şi 600 m3 /ha) şi a borhotului de cereale (50 şi 100 m3 /ha) a favorizat majorarea semnificativă a conţinutului de materie organică, fosfor mobil şi potasiu schimbabil în stratul arabil de sol. Aplicarea drojdiilor de vin anual a asigurat un spor semnificativ de struguri de 1,2-2,2 t/ha sau cu 12-22% mai mult decât la martorul nefertilizat, unde s-a recoltat 10,2 t/ha. Acţiune semnificativă asupra productivităţii plantelor viţei-de-vie a avut-o şi vinasa. Sporul de recoltă în medie a constituit 0,9-1,0 t/ha sau cu 9-10 % mai mult decât la martor. Borhotul de cereale a contribuit la obţinerea unor sporuri medii de producţie de 993-1292 kg/ha unităţi cereale sau cu 45-58 % mai mult în comparaţie cu varianta nefertilizată.

Cuvinte-cheie: Deşeu; Drojdii de vin; Vinasă; Borhot de cereale; Sol; Humus; Fosfor mobil.

References

1. ANUARUL STATISTIC AL REPUBLICII MOLDOVA (2014). Chişinău: Statistica, pp. 350-355. ISBN 978-9975-78-932-5.
2. CHISELIŢA, O. (2010). Caracteristici fiziologo-biochimice ale unor drojdii vinicole şi procedee de obţinere a bioproduselor valoroase: autoref. tz. doct. în şt. biologice. Chişinău. 18 p.
3. DOSPEHOV, B.A. (1990). Metodika polevogo opyta. Moskva: Kolos. 292 s.
4. DUCA, Gh. (2011). Produse vinicole secundare. Chişinău: Ştiinţa. 352 p. ISBN 978-9975-67-794-3.
5. GAINA, B. (1990). Ékologiâ i biotehnologiâ produktov pererabotki vinograda. Chişinău: Ştiinţa, pp. 75-91.
6. GEMTOS, T.A., CHOULIARAS, N., MARAKIS, St. (1999). Vinasse rate, time of aplication and compaction effect on soil properties and durum wheat crop. In: Journal of Agricultural Engineering Research, vol. 73(3), pp. 283-296. ISSN 2218-3906.
7. ICPA (1987). Metodologia elaborării studiilor pedologice. Vol.III -Indicatorii pedologici. Bucureşti, p. 104.
8. KORČENKINA, N. (2012). Éffektivnost’ primeneniâ različnyh doz bardy poslespirtovoj na svetlo-seroj lesnoj počve. V: Ni‘egorodskijagrarnyj vestnik: fevral’, 2012, s. 212-216. ISBN 978-5-903180-68-4.
9. KOVALEV, V., KOVALEVA, Ol’ga, DUCA, Gh., GAINA, B. (2007). Osnovy processov obezvreživaniâ čkologičeski vrednyh othodov vinodeliâ. Chişinău. 344 p. ISBN 978-9975-62-188-5.
10. NIKOLIĆ, V., PETRUŞCĂ, C.M. (2006). Tehnologia ecologică integrată de fabricare a spirtului din cereale cu valorificarea borhotului în biogaz şi fertilizant . Disponibil: http://www.nikolicivasilie.ro/lucrari-tehnice/Tehnologie%20ecologica%20integrata.pdf
11. NENAJDENKO, G., URBA, O., ŠEREVEROV, V. (2008). Poslespirtovaâ barda v kačestve organičeskogo udobreniâ. V: Likerovodočnoe proizvodstvo i vinodelie, № 7, s. 12-15.
12. RUGGIEAI, Luz, CADENA, Ersamo, MARTINEZ, Julia et al. (2009). Recovery of organic waster in the sponish wine industry. Technical, economic and environmental analyses of the composting process. In: Journal of cleaner production, vol. 17, issue 9, pp. 830-838. ISSN 0959-6526.
13. TEJADA, M., GARCIA-MARTINEZ, A.M., PARRADO, J. (2009). Effects of a vermicompost composted with beet vinasse on soil properties, soil losses and soil restoration. In: Catena, vol. 77, issue 3, pp. 238-247. ISSN 0341-8162.
14. UŠAKOV, O. (2011). Primenenie othodov spirtovoj promyšlennosti (bardy) v kačestve židkogo organičeskogo udobreniâ pod sel’skohozâjstvennye kul’tury i kormovye ugodiâ Râzanskoj oblasti: avtoref. dis.... kand. s.-h. nauk. Moskva, s. 12-13.

Cercetări privind valorificarea ca îngrăşământ a deşeurilor din industria vinicolă şi cea de producere a alcoolului etilic

Abstract

References

Most read articles by the same author(s)