Indicii ecologici de structură şi de diversitate comunitară a aminoacizilor edafici
Abstract
New data were obtained regarding the specific amino acid diversity in the soils of Moldova. This index proved to be maximal in the control soil, with values lower by 52 % in the mineral soil, and by 50 % lower in the organic and natural one. The Mergalef and Menhinik diversity indices proved to be higher in the control soil by 2 %, 8 % and 15 % and by 7 %, 29 % and 48 %, respectively. The highest concentration of amino acid dominance was recorded in unfertilized soil (c = 2.1025). In other variants, Simpson index had similar values and accounted for 48 % in mineral and natural funds and for 50 % - in the organic ones. The structure of AA communities was characterized by a varied relative participation of biomolecules range and uneven redistribution. In ploughed soils the Shannon index was lower on average by 33 %, which is an additional evidence of the impoverishment of the specific diversity spectrum of amino acids and of their variety, due to human impact.
Key words: Index of dominance; Shannon parameter; Amino acid spectrum; Species structure.
Rezumat: Cercetările efectuate au oferit date noi privind diversitatea specifică a aminoacizilor în solurile Republicii Moldova. Fiind maximală în solul martorului, pe fond mineral ea era mai mică cu 52 %, iar în cel organic şi natural –cu 50 %, cedându-i primului şi după indicii de diversitate Margalef (cu 2, 8 şi 15 %) şi Menhinik (cu 7,29 şi 48 %). Cea mai înaltă concentraţie a dominării aminoacidice a fost înregistrată în solul nefertilizat (c = 2,1025). În celelalte variante, valorile indicelui Simpson erau apropiate şi alcătuiau câte 48 % în fondurile mineral şi natural şi 50 % - în cel organic. Structura comunităţilor de AA se caracteriza printr-o participare relativă variată a biomoleculelor în spectru şi o neuniformitate în redistribuirea lor. În solurile arate, indicele Shannon a fost mai mic în medie cu 33 %, ceea ce reprezintă o dovadă adăugătoare de sarăcire a spectrului diversităţii specifice a aminoacizilor şi varietăţiilor în rezultatul impactului antropic.
Cuvinte-cheie: Indice de dominare; Parametrul Shannon; Spectrul aminoacidic; Structura speciilor.
References
2. EFREMOV, Ŕ.L., 2000. Soderžanie svobodnyh aminokislot v počvah sosnovyh biogeocenozov na klimatičeskoj transekte (Belorussiâ, Pol']a). V: Počvovedenie, № 12, s. 1481-1486. ISSN 0032-180X.
3. FRUNZE, N.I., 2011. Amino acid poolof a typical chernozem of Moldova. In: Eurasian Soil Science, vol.44, nr. 10, pp. 1139-1143. ISSN 1064-2293.
4. ŰUDIN, D.I., GELAŠVILI, D.B., ROYENBERG, G.S., 2003. Mul'tifraktal'nyj analiz struktury biotičeskih soobŝestv. V: Doklady AN Rossii, t. 389, ą 2, c. 279-282. ISSN 0869-5652.
5. KOZARENKO,T.D., ZUEV,S.N., MULÂR,N.F., 1981. Ionoobmennaâ hromatografiâ aminokislot. Novosibirsk: Nauka. 312 s.
6. MANDEL'BROT, B., 2002. Fraktal'naâ geometriâ prirody. Moskva. 656 s. ISBN 5-93972-108-7.
7. MARGALEF, R., 1992. Oblik biosfery. Moskva: Nauka. 254 s. ISBN 5-02-003797-4.
8. MČGČRAN, Č., 1994. Ekologičeskoe raznoobrazie i sposoby ego izmereniâ. Moskva: Mir. 181 s.
9. ODUM, Ű., 1975. Osnovy ekologii. Moskva: Mir. 740 s.
10. UITTEKER, R.H., 1980. Soobŝestva i ekosistemy. Moskva: Progress. 327 s.
11. UMAROV, M.M., ASEEVA, I.V., 1971. Svobodnye aminikisloty v nekotoryh počvah SSSR. V: Počvovedenie, № 10, s. 38-52. ISSN 0032-180X.
12. UMAROV, M.M., KURAKOV, A.V., STEPANOV,A.L., 2008. Mikrobiologičeskaâ transformaciâ azota v počve. Moskva: Geos. 138 s. ISBN 5-98118-315-7.
This work is licensed under a Creative Commons Attribution 4.0 International License.