Impactul antropic asupra formării fracţiei aminoacide a azotului din sol şi rezervelor sale

  • Nina FRUNZE Institutul de Microbiologie şi Biotehnologie al Academiei de Ştiinţe a Moldovei

Abstract

New data have been obtained regarding the fractional composition of soil amino acid nitrogen and its reserves (0.45 to 1.15 t/ha) in typical chernozem (in a seven-field-rotation system with fodder crops) compared
with humus reserves (0.7 to 2.16 %) and gross nitrogen (14.07 to 43.27 %). The content of hydrolyzed nitrogen forms was determined (43.73 to 74.6 %), as well as the contribution of individual amino acids to the formation of amino acid nitrogen (0.22 to 11.07%). The nitrogen of six amino acids (alanine, aspartic acid, glycine, arginine, glutamic acid and serine) constitutes 67 % from the total nitrogen of amino acids. The rate of nine amino acids (lysine, leucine, proline, threonine, histidine, valine, isoleucine, cystine, and phenylalanine) in the formation of nitrogen reserves ranges up to 30 %. Tyrozine, methionine and a aminobutyric acid have made the least contribution to this process. For comparison, soil samples from a forest strip (natural biocenosis) were also analyzed. The obtained results show the superiority of virgin soil in the formation of amino acids nitrogen (1.6 t/ha), as compared witn arable soils (0,45-1,14 t/ha). Structural changes in the latter ones could be characterized by analogy with the modifications in the structure of microbial communities, which are usually observed in the case of situations that are considered as stressful.
Keywords: Crop rotation; Fodder crops; Typical chernozem; Amino acid nitrogen; Humus.
Rezumat. Studiul de faţă relevă date noi privitoare la compoziţia fracţionară a azotului aminoacidic din sol şi a rezervelor sale (0,45-1,6 t/ha) în cernoziomul tipic al asolamentelor furajere, cu 7 sole, în raport cu rezervele
humusului (0,79-2,16 %) şi azotuluii brut (9,85-30,59 %). A fost stabilit conţinutul formelor azotului hidrolizat (43,73-74,6 %), dar şi aportul aminoacizilor individuali în formarea azotului aminoacidic (0,22-11,07 %). Azotul a 6 aminoacizi (alanina, acidul aspartic, glicina, arginina, acidul glutamic şi serina) din asolamentele furajere constitue circa 67 % din azotul total al aminoacizilor. Ponderea a 9 aminoacizi în formarea rezervelor de azot (lizina, leucina, prolina, treonina, histidina, valina, izoleucina, cistina şi fenilalanina) atinge 30 %. Cel mai mic aport în acest proces l-au avut tirozina, metionina şi acidul a-aminobutiric. Pentru comparaţii s-au analizat probe de sol prelevate dintr-o fâşie forestieră (biocenoză naturală). Rezultatele obţinute demonstrează superioritatea solului de ţelină în formarea fondului de azot aminoacidic (1,6 t/ha) faţă de cele arate (0,45-1,14 t/ha). Modificările structurale ale celor din urmă pot fi caracterizate prin analogie cu modificările din structura comunităţilor microbiene, care de obicei se observă în cazul situaţiilor considerate ca fiind stresante.
Cuvinte-cheie: Asolament; Culturi furajere; Cernoziom tipic; Azot aminoacidic; Humus.

References

1. ANDRIEŞ, S. (2007). Optimizarea regimurilor nutritive ale solurilor şi productivitatea plantelor de cultură. Chişinău: Pontos. 375 p. ISBN 978-9975-102-23-0.
2. ARINUŠKINA, E.V. (1979). Rukovodstvo po himičeskomu analizu počv. Moskva: MGU. 488 s.
3. BLAGODATSKIJ, S.A. (2012). Mikrobnaâ biomassa i modelirovanie cikla azota v počve: avtoref. dis. … d-ra biolog. nauk. Pušino. 42 s.
4. FRUNZE, N.I. (2011). Amino acid pool of a typical chernozem of Moldova. In: Eurasian Soil Science, vol. 44, no. 10, pp. 1139-1143. ISSN 1064-2293.
5. HOMÂKOV, Ű.V., VERTEBNYJ, V.E., DOBOVICKAÂ, V.I., BAEVA, T.V. (2012). Biohimičeskaâ acktivnost’ počv pri primenenii vozrastaű]ih doz mineral’nyh udobrenij. V: Agrofizika, v. 2(6), c. 1-10. ISSN 2222-0666.
6. KOZARENKO, T.D., ZUEV, S.N., MULÂR, N.F. (1981). Ionoobmennaâ hromatografiâ aminokislot. Novosibirsk: Nauka. 312 s.
7. MOŠKINA, E.V. (2009). Azotnye soedineniâ v počvah Severo-Zapada Rossii i dinamika ih pod vliâniem antropogennogo vozdejstviâ na primere Karelii: Avtoref. dis. … kand. s.-h. nauk. SPb. 30 s.
8. ODUM, Û. (1975). Osnovy ëkologii. Moskva: Mir. 740 s.
9. TATE, L.R. (2000). Soil microbiology. 508 p. ISBN 978-0-471-31791-3.
10. UITTEKER, R.H. (1980). Soob]estva i ëkosistemy. Moskva: Progress. 327 s.
11. UMAROV, M.M., KURAKOV, A.V., STEPANOV, A.L., 2008. Microbiologičeskaâ transformaciâ azota v počve. Mosckva: Geos. 138 s. ISBN 5-98118315-7.
12. ZVÂGINCEV, D.G., ŠAPOVALOV, A.A., PUCYKIN, Û.G. et al., 2004. Ustojčivost’ guminovyh kislot k mikrobnoj destrukcii. V: Vestnik MGU, ser. 17, s. 44-47. ISSN 0201-7385.
Published
2017-04-28
How to Cite
FRUNZE, Nina. Impactul antropic asupra formării fracţiei aminoacide a azotului din sol şi rezervelor sale. Stiinta agricola, [S.l.], n. 1, p. 42-46, apr. 2017. ISSN 2587-3202. Available at: <https://sa.uasm.md/index.php?journal=sa&page=article&op=view&path%5B%5D=108>. Date accessed: 27 feb. 2021.
Section
Table of contents