Efectul sistemului de formare a coroanei la cireş asupra intrării pomilor pe rod, productivităţii şi calităţii fructelor

Main Article Content

Igor IVANOV Valerian BALAN

Abstract

The research studies were carried out in the intensive sweet cherry orchard, planted in 2010 with Ferrovia, Adriana and Skeena varieties, grafted on Gisela 6, at distances of 4x2 m and trained as: 1) improved slender spindle, 2) naturally improved low volume crown and 3) retarded flattened vase-like crown. The yield, diameter, firmness, dry matter content and fruit weight were determined. The trees started to bear fruits in the 4th year after the budding. The harvest in the second year of fructification was compromised by the late spring colds. The average yield in the third year of fructification was about 12375-15583 kg/ha, depending on the variety and crown training system. The improved slender spindle crown had the highest yield per hectare, while the retarded flattened vase-like crown had the lowest yield, but it recorded the highest values of fruit size (25.7-28.1 mm) and soluble dry matter in fruits (16.9-18.6 Brix%). The varieties had a uniformity of over 80% fruits of the same size category. Adriana variety formed 85.4% fruits with a diameter ranging from 22 to 26 mm, Ferrovia variety - 82.5% fruits of 24-28 mm and Skeena variety - 80% fruits ranging from 24 to 28 mm. Although the results are preliminary, it could be noted that low volume crown systems combined with early vegetative rootstocks can produce high yields of excellent quality fruits in the first 3 years of fructification.


Key words: Sweet cherry; Variety; Crown training; Yield; Fruit; Mass; Diameter; Dry matter.


Rezumat. Cercetările au fost efectuate оn livada intensivă de cireş, plantată оn anul 2010 cu soiurile Ferrovia, Adriana şi Skeena, altoite pe Gisela 6, la distanţe de 4x2 m şi conduse sub formă de: 1) fus subţire ameliorat, 2) coroană natural ameliorată cu volum redus şi 3) vas оntвrziat aplatizat. S-a determinat recolta, diametrul, fermitatea, conţinutul de substanţe uscate şi masa fructelor. Pomii au format prima recoltă оn anul 4 după oculare. Recolta în anul doi de fructificare a fost compromisă de frigurile tвrzii de primăvară. Recolta medie оn anul trei de fructificare este în jur de 12375-15583 kg/ha, оn funcţie de soi şi sistema de formare a coroanei. Coroana fus subţire ameliorat a avut cea mai mare producţie la hectar, оn timp ce coroana vasul оntвrziat aplatizat a avut cel mai mic randament, dar a avut cele mai mari valori ale mărimii fructului (25,7-28,1 mm) şi substanţei uscate solubile оn fructe (16,9-18,6 Brix%). Soiurile s-au remarcat prin o uniformitate de peste 80% de fructe de aceeaşi categorie de mărime. Soiul Adriana a format 85,4% de fructe cu diametrul оntre 22-26 mm, soiul Ferrovia - 82,5% de fructe оntre 24-28 mm şi soiul Skeena - 80% de fructe оntre 24-28 mm. Deşi rezultatele sunt preliminare, se pare că sistemele de formare a coroanei cu volum redus, combinate cu portaltoaie vegetative precoce pot da randamente mari de fructe de calitate excelentă оn primii 3 ani de fructificare.


Cuvinte-cheie: Cireş; Soi; Formarea coroanei; Recoltă; Fruct; Masă; Diametru; Materie uscată.

Article Details

How to Cite
IVANOV, Igor; BALAN, Valerian. Efectul sistemului de formare a coroanei la cireş asupra intrării pomilor pe rod, productivităţii şi calităţii fructelor. Stiinta agricola, [S.l.], n. 1, p. 28-32, june 2017. ISSN 2587-3202. Available at: <http://sa.uasm.md/index.php/sa/article/view/530>. Date accessed: 21 sep. 2017.
Section
Table of contents

References

1. ASĂNICĂ, A. (2012). Cireşul оn plantaţiile moderne. Bucureşti: Ceres. 151 p. ISBN 978- 973-40-0957-2
2. ASĂNICĂ, A., PETRE, Gh., PETRE, V. (2013). Оnfiinţarea şi exploatarea livezilor de cireş şi vişin. Bucureşti: Ceres. 126 p. ISBN 978-973-40-0985-5.
3. BABUC, V. (2012). Pomicultura. Chişinău. 662 p. ISBN 978-9975-53-067
4. BALAN, V., CIMPOIEŞ, Gh., BARBAROŞ, M. (2001). Pomicultura. Chişinău: Museum. 453 p. ISBN 9975-906-39-7.
5. BALAN, V. (2015a). Formarea coroanei după sistema „fus subţire” оn plantaţiile intensive de cireş. In: Pomicultura, viticultura şi vinificaţia, nr. 1 (55), pp. 18-21. ISSN 1857-3142.
6. BALAN, V. (2012). Perspective оn cultura cireşului. In: Pomicultura, viticultura şi vinificaţia, nr. 2, p. 7 . ISSN 1857-3142.
7. BALAN, V. (2015b). Tehnologii оn intensificarea culturii mărului şi cireşului. In: Academos, nr. 2, pp. 74-79. ISSN 1857-0461.
8. CIMPOIEŞ, Gh. (2001). Pomicultura specială. Chişinău: Colograf-Com. 336 p. ISBN 9975-9645-9-1.
9. CLAVERIE, J., LAURI, P.E. (2005). Extinction training of sweetcherries in France – appraisal after six years. In: Acta Horticulturae, vol. 667, pp. 367-372. ISSN 0567-7572.
10. GRĂDINĂRIU, G. (2002). Pomicultura specială. Iaşi: Ed: Ion Ionescu de la Brad. 414 p. ISBN 973-8014-71-9.
11. IVANOV, I., BALAN, V., PASCAL, N., VAMASESCU, S. (2015). Recoltarea, calitatea şi valorificarea fructelor de cireş. In: Lucrări ştiinţifice, UASM, vol. 42: Horticultură, Viticultură şi Vinificaţie, Silvicultură şi Grădini puiblice, Protecţia plantelor, pt. 1, pp. 183-188. ISBN 978-9975-64-269-9.
12. LONG, Lynn E., LONG, Marlene, PEŞTEANU, A, GUDUMAC, E. (2014). Producerea cireşelor: manual tehnologic. Chişinău: Foxtrot. 262 p. ISBN 978-9975-120-43-2.