Investigări privind dinamica însuşirilor chimice ale cernoziomurilor obişnuite supuse procesului de eroziune

Main Article Content

Olesea COJOCARU

Abstract

Four profiles of soil, ordinary chernozem subjected to erosion processes, distributed in the Negrea village, in the catchment basin of Lapusna river (Republic of Moldova) were analyzed in the present study. The aim of the research was to evaluate the changes produced in soil chemical properties under the influence of erosion: pH, content of humus, nitrogen, phosphorus, potassium and carbonates and their distribution on soil profile. The reaction (pH) of not eroded and often of weakly eroded soil, is neutral with values ranging from 6.9-7.2 and slightly alkaline for the Bh2, BC and C horizons. Moderate and heavily eroded soils are characterized by a slightly alkaline reaction at the surface. The highest humus losses were in the 0-30 layers and its content vary from 3,1-3,7 % in the not eroded and weakly eroded soils, characterized as moderately humiferous, to 2.4-2.7% of humus in the heavily eroded soil, characterized as poorly humiferous. Also, the content of nitrogen, phosphorus and potassium significantly decreases with increasing erosion level. The quantity of carbonates increases from 2-3,9% g/g (weak and moderately eroded soils) to 20% g/g (heavily eroded soil) in the layer of 30 cm. Increased amount of carbonates and reduced content of phosphorus, nitrogen and humus directly affect the growth and development of plants. For obtaining adequate yields on eroded soils, it is necessary to focus soil improvement works firstly to enhance the chemical properties and then others.


 Key words: Ordinary chernozem; Eroded soil; Chemical characteristics; Degree of erosion.


 Rezumat. În prezentul studiu s-au analizat 4 profiluri de sol, cernoziom obişnuit, supus procesului de eroziune, răspândit în zona comunei Negrea, în bazinul hidrografic al râului Lăpuşna. Scopul cercetărilor constau în evaluarea modificărilor pe care le produce eroziunea asupra însuşirilor chimice ale solului: pH, conţinutul de humus, azot, fosfor, potasiu şi carbonaţi şi distribuirea acestora pe profilul solului. Reacţia solului neerodat (pH), deseori şi a celui slab erodat, este neutră cu valori cuprinse оntre 6,9-7,2 şi slab alcalină pentru orizonturile Bh2, BC şi C. Solul moderat şi puternic erodat se caracterizează prin reacţie slab alcalină de la suprafaţă. Pierderile cele mai importante de humus s-au produs în majoritatea cazurilor în straturile 0-30 cm, conţinutul acestuia variind de la 3,1-3,7 % pe solul neerodat şi slab erodat, caracterizat ca moderat humifer pвnă la 2-2,4% de humus pe solul puternic erodat, caracterizat ca slab humifer. Conţinutul de azot, fosfor şi potasiu de asemenea scade simţitor odată cu creşterea gradului de eroziune. Cantitea de carbonaţi creşte de la 2–3,9% g/g (sol slab şi moderat erodat) până la 20% g/g (sol puternic erodat) în stratul de 30 cm. Creşterea cantităţii de carbonaţi şi reducerea însemnată a fosforului, azotului şi humusului influenţează în mod direct creşterea şi dezvoltarea plantelor. Pentru a se putea obţine producţii corespunzătoare pe solurile erodate este necesar ca lucrările de ameliorare să se îndrepte în primul rând spre îmbunătăţirea proprietăţilor chimice şi apoi spre celelalte.


 Cuvinte-cheie: Cernoziom obişnuit; Sol erodat; Proprietăţi chimice; Grad de eroziune.

Article Details

How to Cite
COJOCARU, Olesea. Investigări privind dinamica însuşirilor chimice ale cernoziomurilor obişnuite supuse procesului de eroziune. Stiinta agricola, [S.l.], n. 1, p. 3-9, june 2017. ISSN 2587-3202. Available at: <http://sa.uasm.md/index.php/sa/article/view/526>. Date accessed: 23 sep. 2017.
Section
Table of contents

References

1. ANDRIEŞ, S., FILIPCIUC, V. (2016). Cercetări în domeniul eroziunii solului: Realizări şi probleme. In: Akademos, nr. 4, pp. 22-28. ISSN 1857-0461.
2. ANDRIEŞ, S., CAPCELEA, A., JOLONCOVSCHI, A., MAGDÂL, S. (2003). Programul de conservare a solului din bazinul hidrografic al râului Lăpuşna pentru reducerea poluării cu nutrienţi a resurselor de apă: informaţie de sinteză. Chişinău. 60 p.
3. ANDRIEŞ, S., red. (2004). Programul complex de valorificare a terenurilor degradate şi sporirea fertilităţii solurilor. Partea I. Ameliorarea solurilor degradate. Chişinău, Pontos. 212 p. ISBN 9975-927-96-3.
4. ARINUŠKINA, E.V. (1970). Rukovodstvo po himičeskomu analizu počv. Č. 2. Moskva: Nauka. 332 s.
5. BANARU, A. (2002). Îndrumări metodice pentru determinarea bilanţului humusului în solurile Moldovei. Chişinău. 24 p.
6. CERBARI, V, ANDRIEŞ, S. (2001). Să oprim degradarea solului. Chişinău. 49 p.
7. CERBARI, V., coord. (2010). Monitoringul calităţii solurilor Republicii Moldova: baze de date, concluzii, prognoze, recomandari. Chişinău: Pontos. 475 p.
8. COJOCARU, Olesea (2015). Combaterea eroziunii solurilor bazinului de recepţie ”Negrea” din zona colinară a Prutului de Mijloc: teza de doctor. Chişinău. 168 p.
9. FLOREA, N., BĂLĂCEANU, V., RĂUŢĂ, C., CANARACHE, A. (1987). Metodologia elaborării studiilor pedologice. Partea II-a. Elaborarea studiilor pedologice în diferite scopuri. Bucureşti. 249 p.
10. NOUR, D., red. resp. (2004). Eroziunea solului: Esenţa, consecinţele, minimalizarea şi stabilizarea procesului. Chişinău: Pontos. 476 p. ISBN: 9975-926-73-8.
11. SOKOLOV, A.V., ASKIZANI, D.L. (1965). Agrohimičeskie metody issledovaniâ počv. Moskva: Nauka. 631 s.
12. SOKOLOV, A.V. (1975). Agrohimičeskie metody issledovaniâ počv. Moskva: Nauka. 656 s.