Estimarea capacităţii calorifice a biomasei lignocelulozice provenite din diferite zone ale Republicii Moldova în conceptul de producere de combustibili solizi

Main Article Content

Grigore MARIAN Yasuki SHIRAKAWA Alexandru MUNTEAN Andrei GUDÎMA Stela DRUCEOC

Abstract

Moldova’s specialists began to use more insistently the lignocellulosic biomass for the production of solid biofuels. A greater part of it is represented by agricultural and energy crops residues, the potential of which, to this day, is appreciated quite roughly. This paper presents the results of estimation of energetic capacity of lignocellulosic biomass, taken from the Northern, Central and Southern zones of Moldova. Plant lignocellulosic biomass from agricultural, forestry and industrial activities servedd as object of our research: wheat straw, soybean straw, reed stems, maize stalks, sunflower husks, elm wood, locust wood, poplar wood, pine wood, basket willow wood, grapevine, furniture manufacturing residues, energy willow and weeping willow. The energetic capacity was defined using as basic indicator the absolute calorific value (at the lowest possible humidity) determined by bomb calorimetry. As a result of performing 269 tests for 52 lignocellulosic biomass samples the following conclusions were drawn: the highest calorific value was recorded by locust wood samples (on average 20.113 MJ/kg), followed by those of sunflower husks (20.024 MJ/kg), pine (19.988 MJ/kg) and elm samples (19.098 MJ/kg), while the lowest calorific capacity was recorded bythe reed biomass (17.604 MJ/kg) and that of maize stalks (17.946 MJ/kg). Calorific value (on dry basis) of lignocellulosic biomass does not depend directly on the area of origin


Key words: Biofuels; Bioenergy; Crop residues; Wood residues; Lignocellulosic biomass; Heating value


Rezumat. În Republica Moldova tot mai insistent au început să se folosească biomase lignocelulozice pentru producerea de biocombustibili solizi. Dintre acestea, o mare parte revine reziduurilor agricole şi culturilor energetice, potenţialul cărora, la ziua de astăzi, este apreciat destul de aproximativ. În lucrarea de faţă sunt prezentate rezultatele estimării capacităţii energetice a biomasei lignocelulozice, prelevată din zonele de nord, centru şi sud ale Republicii Moldova. În calitate de obiect al cercetărilor a servit biomasa lignocelulozică vegetală provenită din activităţi agricole, silvice şi industriale: paie de grâu, paie de soia, tulpini de stuf, tulpini de porumb, coji de floarea-soarelui, lemnde ulm, lemn de salcâm, viţă de vie, lemn de pin, lemn de plop, lemn de răchită, reziduuri de la fabrica de mobilă, salcie plângătoare şi salcie energetică. Capacitatea energetică a fost definită folosind drept indicator de bază puterea calorifică superioară absolută (la umiditate minim posibilă) determinată în bomba calorimetrică. În urma realizării a 269 de teste pentru 52 de probe de biomasă lignocelulozică s-a ajuns la următoarele concluzii: cea mai mare putere calorifică o au probele din salcâm (media 20,113MJ/kg), urmate de cele din coajă de floarea-soarelui (20,024MJ/kg) şi cele din pin (19,988MJ/kg) şi din ulm (19,098 MJ/kg ), iar cea mai mică putere calorifică s-a înregistrat la biomasa din stuf (17,604 MJ/kg ) şi la cea din tulpini de porumb (17,946). Puterea calorifică în bază uscată a biomasei lignocelulozice nu depinde direct de zona de provenienţă.


Cuvinte cheie: Biocombustibili; Bioenergie; Reziduuri vegetale; Reziduuri lemnoase; Biomasă lignocelulozică; Putere calorifică

Article Details

How to Cite
MARIAN, Grigore et al. Estimarea capacităţii calorifice a biomasei lignocelulozice provenite din diferite zone ale Republicii Moldova în conceptul de producere de combustibili solizi. Stiinta agricola, [S.l.], n. 1, p. 97-103, may 2017. ISSN 2587-3202. Available at: <http://sa.uasm.md/index.php/sa/article/view/226>. Date accessed: 23 nov. 2017.
Section
Table of contents

References

1. SMV EN 14918:2012 Biocombustibili solizi. Determinarea puterii calorice
2. EN 14774-1:2012. Biocombustibili solizi. Determinarea conţinutului de umiditate. Metoda prin uscare etuvă. Partea 1: Umiditate totală. Metoda de referinţă

Most read articles by the same author(s)

1 2 > >>